Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_PageDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1244

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_CategoryDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1442

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class wpdb in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/wp-db.php on line 306

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Object_Cache in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/cache.php on line 431

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Dependencies in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/class.wp-dependencies.php on line 31

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Http in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/http.php on line 61

Strict Standards: call_user_func_array() expects parameter 1 to be a valid callback, non-static method GoogleSitemapGeneratorLoader::Enable() should not be called statically in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/plugin.php on line 339
LECTURA CRITICĂ A PROIECTULUI LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR: 5 MOTIVE DE DEZACORD | Educatia de Excelenta

LECTURA CRITICĂ A PROIECTULUI LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR: 5 MOTIVE DE DEZACORD

CINCI MOTIVE PRINCIPALE PENTRU CARE NU SUNT DE ACORD CU LITERA ŞI SPIRITUL PROIECTULUI LEGII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR - MARIAN STAŞ, PREŞEDINTE, FUNDAŢIA CODECS PENTRU LEADERSHIP, WWW.LMT.RO

Prezentul document reflectă analiza mea personală, în nume propriu, a proiectului Legii învăţământului preuniversitar, document afişat la data de 13.02.2007 pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Analiza nu este exhaustivă. Nu mi-am propus acest lucru, datorită celui dintâi motiv în baza căruia NU SUNT DE ACORD cu conţinutul documentului citat (v. paragraful următor). Ce pun eu în locul textului în cauză nu este o variantă corectată, completată şi îmbunătăţită a aceluiaşi text, ci cu totul şi cu totul altceva: schimbarea adaptivă a Educaţiei în ansamblul său – în particular, transformarea complexă şi profundă a subsistemului învăţământului preuniversitar, în conformitate cu viziunea articulată în proiectul “ŞCOALA PE BUNE” (http://www.lmt.ro/scoala)

PRIMUL MOTIV. Nici litera, nici spiritul documentului NU susţin legislativ transformarea profundă, competentă şi responsabilă, a Şcolii ca sistem în România, ci doar ajustarea corectivă a acesteia, pe modele funcţionale şi organizaţionale depăşite, de tipul fostei birocraţii comuniste. Documentul NU invită la asumarea curajoasă a schimbării adaptive a Educaţiei, conservând sistemic şi sistematic tocmai rezistenţa la schimbarea sa. Transformarea Şcolii ca sistem este un proces necesar pentru a pune sistemul public al Educaţiei în acord cu cerinţele timpului prezent şi viitor al României europene – o realitate complet incomparabilă cu tot ceea ce am trăit, ca societate, până la 31.12.2006.

SOLUŢIA ŞCOLII PE BUNE. Formularea problemei schimbării adaptive a Educaţiei în termeni de leadership transformaţional şi punerea în fapt a “STRATEGIEI INIŢIERII PROCESULUI TRANSFORMĂRII ŞCOLII CA SISTEM ÎN ROMÂNIA”(Iesirea din Mediocritate - Schimbarea adaptiva a Educatiei)

Următoarele patru motive instanţiază punctual alte patru cauze fundamentale ale dezacordului meu faţă de conţinutul proiectului Legii învăţământului preuniversitar.

AL DOILEA MOTIV. Nici litera, nici spiritul documentului NU susţin legislativ descentralizarea reală a Educaţiei, prin transferul complet al autorităţii şi responsabilităţii activităţilor din unităţile şcolare acolo unde ele aparţin de drept: directorilor şi consiliilor de administraţie. În fapt, documentul consfinţeşte rolul dominant al Direcţiilor Judeţene de Învăţământ Preuniversitar (art. 87), în detrimentul celor mai importante componente ale sistemului educaţional preuniversitar – grădiniţele, şcolile generale şi liceele – cărora li se conferă o autoritate aparentă, fără pârghii de acţiune consistente în planul leadershipului şi managementului exercitate de directori şi de consiliile de administraţie (art. 88-90).

SOLUŢIA ŞCOLII PE BUNE. Proiectul “DESCENTRALIZAREA MANAGERIALĂ”, prin care directorii şi consiliile de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar deţin autoritatea şi responsabilitatea următoarelor competenţe fundamentale:
Managementul resursei umane: echipa managerială recrutează, selectează, agajează şi dezangajează corpul profesoral şi personalul tehnic şi admintrativ al unităţii şcolare
Managementul resursei financiare: echipa mangerială propune şi execută bugetul anual, după aprobarea acestuia de Consiliul local municipal, orăşenesc sau comunal de care aparţine unitatea şcolară
Managementul intrărilor: echipa managerială stabileşte procedurile prin care elevii sunt admişi, în fiecare an, în unitatea şcolară de care răspunde.

AL TREILEA MOTIV. Nici litera, nici spiritul documentului NU susţin legislativ principiul educaţiei centrate pe elev, menţinând în fapt actualul mod de desfăşurare a orelor de curs, caracterizat prin lipsa posibilităţii reale de opţiune a elevilor şi prin ponderi puternic inegale între transmiterea de cunoştinţe, pe de o parte, şi formarea deprinderilor şi cultivarea atitudinilor, pe de altă parte – sistem intens defavorabil formării deprinderilor şi cultivării atitudinilor, ca bază pentru consolidarea unui sistem armonios de competenţe transferabile.

SOLUŢIA ŞCOLII PE BUNE. Ansamblul de proiecte “ŞCOALA-ALTFEL!” • MODELUL 6-3-3 (6 ANI – ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR; 3 ANI – GIMNAZIU; 3 ANI - LICEU) PENTRU DURATELE ŞCOLARIZĂRII ÎN CICLURILE PRIMAR-GIMANZIAL-LICEAL • “CARIERA DIDACTICĂ” • “FILIERA DIDACTICĂ” (http://www.lmt.ro/scoala)

AL PATRULEA MOTIV.Menţinerea, prin lege, a examenului de bacalaureat ca modalitate obligatorie de finalizare a învăţământului liceal , în formatul descris la art. 31.
Am afirmat că viziunea Şcolii pe bune este construcţia unui sistem educaţional autentic, adică un sistem care cultivă valori, foloseşte şi place. Valorile la care ne referim sunt: încrederea; onestitatea; competenţa; performanţa; curajul acţiunii civice.
Unul dintre proiectele axiomatice care, în opinia mea, contribuie la punerea în fapt a viziunii enunţate, este cel pe care îl numesc “BAC-UL – LA MUZEU!” Enunţul scurt este următorul: Din vara lui 2007, examenul de bacalaureat încetează, în forma în care se desfăşoară acum. Locul său este luat de o examinare standard modernă, organizată periodic, pentru absolvenţii de liceu care doresc să urmeze studii superioare.
Pornesc de la premisa că, aşa cum se desfăşoară acum, examenul de bacalaureat nu cultivă câtuşi de puţin valorile de mai sus, nu foloseşte deloc şi, cu atât mai puţin, nu place. Dimpotrivă: examenul de bacalaureat desfăşurat în forma prevăzută de textul propus este costisitor, nerelevant şi potenţial generator de corupţie.
SOLUŢIA ŞCOLII PE BUNE. Un model posibil de punere în fapt a viziunii BAC-ul – la muzeu! poate fi următorul:
• principiul de lucru: această examinare este obligatorie doar pentru absolvenţii de liceu care doresc să urmeze o facultate;
• organizăm un examen cu două probe – una din disciplinele obligatorii, cealaltă din disciplinele opţionale – potrivit cu listele de discipline solicitate de universităţi;
• admiterea în formele superioare de învăţământ se face pe baza rezultatelor obţinute la această examinare, fiecare universitate în parte putând solicita candidaţilor, în plus, un eseu prin care aceştia să-şi argumenteze alegerea făcută
• planificăm patru sesiuni pe an (trimestrial), echivalente ca valoare: promovarea examenului în oricare din cele patru sesiuni atrage după sine aceleaşi avantaje pentru candidaţi
• examenul este contracost, devenind o investiţie în dezvoltarea profesională a candidaţilor
• ambele probe se redactează la computer şi se susţin on-line
• subiectele (minim o mie de itemi pentru fiecare probă) sunt publice, candidatul fiind solicitat să rezolve, de exemplu 30-40 de itemi/probă/oră
• la începutul fiecărui an şcolar vor fi anunţate atât centrele, cât şi sesiunile de examen (câte o săptămână pentru fiecare sesiune)
• prima probă conţine obligatoriu un eseu, pe teme stabilite înainte şi publicate, în care experienţa personală, precum şi sentimentele, atitudinile şi sistemul de valori ale candidaţilor reprezintă elementele centrale de explorat
• subiectele vizează capacitatea elevilor de a opera cu informaţiile pe care le-au achiziţionat de a lungul celor patru ani de studiu, capacitatea de asociere şi transfer a acestora atât în plan cognitiv, cât şi în plan atitudinal şi comportamental
• pentru absolvenţii care nu doresc să urmeze o facultate, portofoliul de activitate, certificatul de competenţe şi recomandarea a două cadre didactice (opţional) sunt piesele suficiente pentru a descrie cât mai fidel competenţele dobândite de aceştia în liceu
• evaluatorii (cadre didactice din toată ţara, având atestare de evaluator) vor fi daţi publicităţii la începutul fiecărui an şcolar, lucrările elevilor fiindu-le distribuite, pentru evaluare, în mod aleatoriu.

AL CINCILEA MOTIV. Instituirea, prin lege, a obligativităţii studierii religiei ca disciplină de învăţământ
(art. 10, alin. 1), prevedere aflată – în opinia mea – la limita constituţionalităţii. Tot în opinia mea, precauţiile luate prin prevederile art. 10, alin 2, 3 şi art. 13, alin. 3 NU rezolvă problema de fond a chestiunii: asigurarea, în sistemul public al învăţământului preuniversitar, a tuturor condiţiilor menite să garanteze libertatea de conştiinţă a elevilor (Constituţia României: cap. II – drepturi şi libertăţi fundamentale; art. 29 – libertatea conştiinţei)

TEMĂ DE REFLECŢIE.
Nu doresc să formulez o soluţie la această a cincea obiecţie faţă de proiectul Legii învăţământului preuniversitar. Mai importantă acum cred că este reflecţia atentă la conţinutul unui document al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a cărui temă este chiar relaţia dintre educaţie şi religie – Recomandarea 1720 din 4 octombrie 2005 . Iată textul recomandării:

Recommendation 1720 (2005)
Education and religion

1. The Parliamentary Assembly forcefully reaffirms that each person’s religion, including the option of having no religion, is a strictly personal matter. However, this is not inconsistent with the view that a good general knowledge of religions and the resulting sense of tolerance are essential to the exercise of democratic citizenship.
2. In its Recommendation 1396 (1999) on religion and democracy, the Assembly asserted: “There is a religious aspect to many of the problems that contemporary society faces, such as intolerant fundamentalist movements and terrorist acts, racism and xenophobia, and ethnic conflicts.”
3. The family has a paramount role in the upbringing of children, including in the choice of a religious upbringing. However, knowledge of religions is dying out in many families. More and more young people lack the necessary bearings fully to apprehend the societies in which they live and others with which they are confronted.
4. The media – printed and audiovisual – can have a highly positive informative role. Some, however, especially among those aimed at the wider public, very often display a regrettable ignorance of religions, as shown for instance by the frequent unwarranted parallels drawn between Islam and certain fundamentalist and radical movements.
5. Politics and religion should be kept apart. However, democracy and religion should not be incompatible. In fact they should be valid partners in efforts for the common good. By tackling societal problems, the public authorities can eliminate many of the situations which can lead to religious extremism.
6. Education is essential for combating ignorance, stereotypes and misunderstanding of religions. Governments should also do more to guarantee freedom of conscience and of religious expression, to foster education on religions, to encourage dialogue with and between religions and to promote the cultural and social expression of religions.
7. School is a major component of education, of forming a critical spirit in future citizens and therefore of intercultural dialogue. It lays the foundations for tolerant behaviour, founded on respect for the dignity of each human being. By teaching children the history and philosophy of the main religions with restraint and objectivity and with respect for the values of the European Convention on Human Rights, it will effectively combat fanaticism. Understanding the history of political conflicts in the name of religion is essential.
8. Knowledge of religions is an integral part of knowledge of the history of mankind and civilisations. It is altogether distinct from belief in a specific religion and its observance. Even countries where one religion predominates should teach about the origins of all religions rather than favour a single one or encourage proselytising.
9. In Europe, there are various concurrent situations. Education systems generally – and especially the state schools in so-called secular countries – are not devoting enough resources to teaching about religions, or – particularly in countries where there is a state religion and in denominational schools – are focusing on only one religion. Some countries have prohibited the carrying or wearing of religious symbols in schools. These provisions have been judged as complying with the European Convention on Human Rights.
10. Unfortunately, all over Europe there is a shortage of teachers qualified to give comparative instruction in the different religions, so a European teacher training institute for that needs to be set up (at least for teacher trainers), which could benefit from the experience of a number of institutes and faculties in the different member countries that have long been researching and teaching the subject of comparative religion.
11. The Council of Europe assigns a key role to education in the construction of a democratic society, but study of religions in schools has not yet received special attention.

12. The Assembly observes moreover that the three monotheistic religions of the Book have common origins (Abraham) and share many values with other religions, and that the values upheld by the Council of Europe stem from these values.
13. Accordingly, the Assembly recommends that the Committee of Ministers:
13.1. examine the possible approaches to teaching about religions at primary and secondary levels, for example through basic modules which would subsequently be adapted to the various educational systems;
13.2. promote initial and in-service teacher training in religious studies respecting the principles set out in the previous paragraphs;
13.3. envisage setting up a European teacher training institute for the comparative study of religions.
14. The Assembly also recommends that the Committee of Ministers encourage the governments of member states to ensure that religious studies are taught at the primary and secondary levels of state education, on the basis of the following criteria in particular:
14.1. the aim of this education should be to make pupils discover the religions practised in their own and neighbouring countries, to make them perceive that everyone has the same right to believe that their religion is the “true faith” and that other people are not different human beings through having a different religion or not having a religion at all;
14.2. it should include, with complete impartiality, the history of the main religions, as well as the option of having no religion;
14.3. it should provide young people with educational tools that enable them to be quite secure in approaching supporters of a fanatical religious practice;
14.4. it must not overstep the borderline between the realms of culture and worship, even where a country with a state religion is concerned. It is not a matter of instilling a faith but of making young people understand why religions are sources of faith for millions;
14.5. teachers on religions need to have specific training. They should be teachers of a cultural or literary discipline. However, specialists in another discipline could be made responsible for this education;
14.6. the state authorities should look after teacher training and lay down the syllabuses which should be adapted to each country’s peculiarities and to the pupils’ ages. In devising these programmes, the Council of Europe will consult all partners concerned, including representatives of the religious faiths.
_______________________________________________________
1. Assembly debate on 4 October 2005 (27th Sitting) (see Doc. 10673, report of the Committee on Culture, Science and Education, rapporteur: Mr Schneider).Text adopted by the Assembly on 4 October 2005 (27th Sitting).

Şcoala pe bune înseamnă ieşirea României din mediocritate.

Marian Stas, Presedinte Fundatia CODECS pentru Leadership.

Related posts

Subscribe feed