Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_Page::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1199

Strict Standards: Declaration of Walker_PageDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1244

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_Category::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1391

Strict Standards: Declaration of Walker_CategoryDropdown::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/classes.php on line 1442

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class wpdb in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/wp-db.php on line 306

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Object_Cache in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/cache.php on line 431

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_lvl() should be compatible with Walker::start_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_lvl() should be compatible with Walker::end_lvl(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::start_el() should be compatible with Walker::start_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Declaration of Walker_Comment::end_el() should be compatible with Walker::end_el(&$output) in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/comment-template.php on line 1266

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Dependencies in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/class.wp-dependencies.php on line 31

Strict Standards: Redefining already defined constructor for class WP_Http in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/http.php on line 61

Strict Standards: call_user_func_array() expects parameter 1 to be a valid callback, non-static method GoogleSitemapGeneratorLoader::Enable() should not be called statically in /home/suprad/public_html/blog/wp-includes/plugin.php on line 339
Cercetări Longitudinale privind Programele pentru elevii şi studenţii Talentaţi şi Supradotaţi | Educatia de Excelenta

Cercetări Longitudinale privind Programele pentru elevii şi studenţii Talentaţi şi Supradotaţi

Cercetări Longitudinale privind Programele pentru elevii şi studenţii Talentaţi şi Supradotaţi

Au fost utilizate mai multe metode pentru studierea diferitelor tipuri de programe pentru elevii şi studenţii supradotaţi. Anumiţi cercetători au analizat productivitatea creativă a studenţilor
talentaţi şi supradotaţi. Delcourt (1988) şi Starko (1986) au analizat productivitatea creativă a
studenţilor cu ajutorul studiilor retrospective. Delcourt (1988)
a analizat caracteristicile comportamentului creativ/productiv la
adolescenţi care s-au implicat în studii importante pe teme alese de către aceştia atât în mediul şcolar, cât şi extra-şcolar. Selectarea studenţilor pentru acest studiu s-a bazat pe aspectele
cantitativ şi calitativ ale proiectelor; aşadar, supradotarea a fost privită ca un mod de exprimare a performanţelor şi s-a concentrat asupra naturii dinamice a supradotării (Renzulli, 1986) la 18 studenţi din mediul liceal din patru unităţi din regiunea de Nord-Est. O analiză calitativă a interviurilor,
chestionarelor şi documentelor studenţilor a relevat idei privind familia,
şcoala şi studenţii luaţi ca individ. Au rezultat următoarele modele (1)
studenţii vizaţi prezintă într-adevăr caracteristici similare celor ale adulţilor
creativi/productivi; (2) aceşti studenţi pot furniza şi informaţii despre consumatori; şi (3) procesele de învăţare aferente acestor studenţi necesită o atenţie sporită dacă vrem ca abilităţile acestora să fie înţelese mai bine de către ei înşişi, de către părinţi şi profesori. Şase ani mai târziu, Delcourt (1994) a efectuat un studiu de monitorizare a intereselor, a experienţei educaţionale şi profesionale, a planurilor privind cariera şi a proiectelor participanţilor. Rezultatele au indicat faptul că studenţii şi-au menţinut obiective similare sau identice privind cariera din perspectiva planurilor pe care le au în liceu şi au rămas în domeniile majore de studiu la facultate. Cei de la facultate s-au declarat mulţumiţi de finalizarea proiectelor privind cursurile şi profesiile, având în vedere faptul că aceste misiuni coincid cu interesele şi obiectivele acestora. Această congruenţă a făcut ca aparent studiile acestora să fie mai uşor de finalizat. Câţiva dintre aceştia nu au fost interesaţi în mod special de nivelurile superioare de realizare pe plan profesional, ci mai degrabă de relaţiile bune cu prietenii şi familia. Per total, tinerii care au participat la studiul de monitorizare s-au declarat mulţumiţi de alegerile pe care le-au făcut în privinţa activităţii educaţionale şi profesionale şi sunt în continuare interesaţi de oportunităţile privind productivitatea creativă.

Starko (1986) a analizat şi efectele participării la activităţile legate de Enrichment Triad
Model (Modelul Triadic de îmbogăţire a cunoştinţelor) privind productivitatea creativă ulterioară a studenţilor. Studenţii care au participat la aceste programe pe o perioadă de minim patru ani au fost comparaţi cu cei care s-au calificat pentru astfel de programe, dar care nu au primit nici un fel de servicii. Au fost utilizate chestionare pentru a stabili numărul de produse creative realizate de ambele grupuri, atât în cadrul programelor şcolare, cât şi în cadrul celor extra-şcolare independente. De asemenea, prin intermediul chestionarului, s-au adunat informaţii referitoare la atitudinile şi abilităţile asociate productivităţii creative. Datele au fost analizate cu ajutorul regresiei ierarhice multiple, precum şi cu ajutorul analizei calitative a articolelor din chestionar cu variante multiple de răspuns. Rezultatele au demonstrat faptul că studenţii care s-au implicat în proiectele de studiu din SEM adesea au realizat propriile produse creative atât în mediul şcolar, cât şi în cel extra-şcolar faţă de studenţii din grupul de comparaţie. Un număr total de 103 studenţi, 58 de studenţi care participă la program
şi 45 de studenţi care nu participă la program, cu abilităţi similare, au participat la studiu. Grupul din cadrul programului pentru îmbogăţirea cunoştinţelor a înregistrat de două ori mai multe proiecte creative per student (3.37) faţă de grupul de comparaţie (1.4). Grupul care a participat la programele pentru îmbogăţirea cunoştinţelor a înregistrat de două ori mai multe produse creative proprii aferente activităţii extra-şcolare (1.03) decât grupul de
comparaţie (.50). În plus, studenţii care participaseră la programul de îmbogăţire a cunoştinţelor au fost caracterizaţi de o diversitate mai mare a proiectelor şi un rafinament sporit
al produselor creative realizate şi al modului de descriere a obiectivelor. Un student nu a “pictat” pur şi simplu, ci “am pictat şi am lucrat la un catalog cu picturile mele”; alţii nu s-au limitat la citirea unor articole despre animale, ci au “observat comportamentul animalelor sălbatice şi au făcut înregistrări şi observaţii în acest sens.” Alte exemple din grupul pentru îmbogăţirea cunoştinţelor au inclus studenţii care compuneau piese muzicale, care scriau romane, abordând diferite genuri literare (de dragoste, poliţiste, etc.),
pe cei care au realizat un sistem de lansare a prototipurilor rachetelor şi au proiectat şi construit prototipuri de casă şi mobilier.

La o examinare a studenţilor care au participat la un program triadic timp de aproximativ un deceniu, Hébert (1993) a identificat mai multe beneficii ale implicării în acest program. Nouă studenţi de liceu din anii terminali care au participat la program au fost supuşi unor interviuri complexe în legătură cu experienţa educaţională la zece ani de la implicarea în program. Studenţii selectaţi pentru studiu au fost aleşi datorită numărului şi calităţii produselor Tip III finalizate în timpul activităţii Programului de bază pentru copii şi studenţi talentaţi şi supradotaţi. Interviurile luate studenţilor privind activităţile Tip III au fost transcrise şi analizate pe subiecte. Constatările majore legate de studiu au indicat faptul că interesele studenţilor pentru Tipul III au afectat planurile privind activitatea post-liceală, că studenţii au declarat că este nevoie de mai multe activităţi creative la liceu, că reducerea productivităţii creative legate de Tipul III apare în timpul primilor ani de liceu, şi că procesul aferent Tipului III reprezintă un antrenament important pentru productivitatea ulterioară.

Într-un alt studiu longitudinal, Westberg (2002) a urmărit de asemenea alegerile pe care le-au făcut în viaţă Producătorii Tineri şi Talentaţi care au participat la un program în perioada
1981-1984, bazat pe Enrichment Triad Model (Modelul Triadic de îmbogăţire a cunoştinţelor). A identificat mai mulţi studenţi care au participat la acest program în Minnesota şi este în curs de finalizare a studiului şi de consemnare a rezultatelor obţinute. Unul dintre participanţii la studiu efectuat de aceasta a fost Grant, care a inventat clema pentru şireturi de pantofi şi care a continuat să facă invenţii în timpul gimnaziului şi liceului. În momentul în care Karen l-a intervievat pe Grant, atunci în vârstă de 27de ani, care îşi încheia studiile doctorale la Cal Tech în domeniul ingineriei aeronautice, Karen a găsit tendinţe similare la cei din Delcourt, Starko, şi
Herbert. Grant a făcut dovada implicării permanente în numeroase proiecte creative, a interesului manifestat pentru lucrări literare creative, terminând nouă romane, toate cu
cadre de desfăşurare şi teme futuriste; pasiunile din tinereţe au fost documentate pe
Interest-A-Lyzer (Renzulli, 1977) (Analizatorul interesului) care priveşte activităţile actuale ale acestuia.
Grant are un agent literar şi în prezent are două lucrări în curs de publicare, în plus la postul de inginer aeronautic care îi oferă satisfacţii.
Cifrele actuale indica faptul că 50 % dintre studenţii supradotaţi înregistrează performanţe reduse în SUA. Aceste cifre sunt mai mari în rândul copiilor săraci. Sally

Documentaţia de specialitate care descrie problema performanţelor academice slabe în rândul studenţilor supradotaţi îşi are originea în lucrările lui Conklin (1940), care a efectuat câteva dintre primele studii privind studenţii cu un IQ ridicat care au înregistrat eşecuri. Încă din 1955, John Gowan a descris persoana supradotată cu performanţe reduse ca fiind “una dintre cele mai mari pierderi ale culturii noastre ” (Gowan, 1955, p. 247). După mai mult de cinci decenii, performanţele reduse în rândul studenţilor supradotaţi constituie încă o problemă majoră. Conform unui studiu privind evaluarea nevoilor naţionale, efectuat în 1990 de către Centrul Naţional de Cercetare pentru Copiii talentaţi şu supradotaţi, majoritatea profesorilor acestor studenţi din Statele Unite sunt în continuare de acord cu Gowan, deoarece aceştia au identificat problema performanţelor slabe din punct de vedere cantitativ (Renzulli, Reid & Gubbins, 1990).
Anumiţi studenţi înregistrează performanţe reduse sau eşec şcolar din motive evidente: prea multe absenţe de la şcoală, rezultate slabe, comportament perturbator, respect de sine scăzut, probleme de familie şi sărăcie. În plus la factorii de risc ce preconizează motivele aferent eşecului majorităţii studenţilor, o altă problemă persistentă care duce la performanţele scăzute ale studenţilor supradotaţi sau cu potenţial sporit este reprezentată de programa necorespunzătoare şi de conţinutul cursurilor pe care le frecventează zilnic. Sutele de ore petrecute în fiecare lună în clase unde studenţii au rar ocazia de a parcurge o programă nouă sau atractivă, plictiseala de a îndeplini sarcinile atribuite, care nu implică subiecte de actualitate, nivelele reduse privind dialogul şi lipsa de corelare a conţinutului cursurilor cu capacităţile studenţilor au ca rezultat frustrarea ce caracterizează majoritatea studenţilor noştri eminenţi. De fapt, ultimele date bazate pe studiul privind performanţele reduse au evidenţiat faptul că 50 % dintre studenţii supradotaţi înregistrează aceste rezultate slabe în timpul liceului ( Reis, 1995)

Related posts

Add A Comment

You must be logged in to post a comment.

Subscribe feed