CercetA?ri Longitudinale privind Programele pentru elevii AYi studenA?ii TalentaA?i AYi SupradotaA?i

http://sd4e.businessinnovationfactory.com/?p=19218 CercetA?ri Longitudinale privind Programele pentru elevii AYi studenA?ii TalentaA?i AYi SupradotaA?i

Au fost utilizate mai multe metode pentru studierea diferitelor tipuri de programe pentru elevii AYi studenA?ii supradotaA?i. AnumiA?i cercetA?tori au analizat productivitatea creativA? a studenA?ilor
talentaA?i AYi supradotaA?i. Delcourt (1988) AYi Starko (1986) au analizat productivitatea creativA? a
studenA?ilor cu ajutorul studiilor retrospective. Delcourt (1988)
a analizat caracteristicile comportamentului creativ/productiv la
adolescenA?i care s-au implicat A�n studii importante pe teme alese de cA?tre aceAYtia atA?t A�n mediul AYcolar, cA?t AYi extra-AYcolar. Selectarea studenA?ilor pentru acest studiu s-a bazat pe aspectele cheap fertomid 25
cantitativ AYi calitativ ale proiectelor; aAYadar, supradotarea a fost privitA? ca un mod de exprimare a performanA?elor AYi s-a concentrat asupra naturii dinamice a supradotA?rii (Renzulli, 1986) la 18 studenA?i din mediul liceal din patru unitA?A?i din regiunea de Nord-Est. O analizA? calitativA? a interviurilor,
chestionarelor AYi documentelor studenA?ilor a relevat idei privind familia,
AYcoala AYi studenA?ii luaA?i ca individ. Au rezultat urmA?toarele modele (1) coreglow cost
studenA?ii vizaA?i prezintA? A�ntr-adevA?r caracteristici similare celor ale adulA?ilor
creativi/productivi; (2) aceAYti studenA?i pot furniza AYi informaA?ii despre consumatori; AYi (3) procesele de A�nvA?A?are aferente acestor studenA?i necesitA? o atenA?ie sporitA? dacA? vrem ca abilitA?A?ile acestora sA? fie A�nA?elese mai bine de cA?tre ei A�nAYiAYi, de cA?tre pA?rinA?i AYi profesori. Azase ani mai tA?rziu, Delcourt (1994) a efectuat un studiu de monitorizare a intereselor, a experienA?ei educaA?ionale AYi profesionale, a planurilor privind cariera AYi a proiectelor participanA?ilor. Rezultatele au indicat faptul cA? studenA?ii AYi-au menA?inut obiective similare sau identice privind cariera din perspectiva planurilor pe care le au A�n liceu AYi au rA?mas A�n domeniile majore de studiu la facultate. Cei de la facultate s-au declarat mulA?umiA?i de finalizarea proiectelor privind cursurile AYi profesiile, avA?nd A�n vedere faptul cA? aceste misiuni coincid cu interesele AYi obiectivele acestora. AceastA? congruenA?A? a fA?cut ca aparent studiile acestora sA? fie mai uAYor de finalizat. CA?A?iva dintre aceAYtia nu au fost interesaA?i A�n mod special de nivelurile superioare de realizare pe plan profesional, ci mai degrabA? de relaA?iile bune cu prietenii AYi familia. Per total, tinerii care au participat la studiul de monitorizare s-au declarat mulA?umiA?i de alegerile pe care le-au fA?cut A�n privinA?a activitA?A?ii educaA?ionale AYi profesionale AYi sunt A�n continuare interesaA?i de oportunitA?A?ile privind productivitatea creativA?.

Starko (1986) a analizat AYi efectele participA?rii la activitA?A?ile legate de Enrichment Triad
Model (Modelul Triadic de A�mbogA?A?ire a cunoAYtinA?elor) privind productivitatea creativA? ulterioarA? a studenA?ilor. StudenA?ii care au participat la aceste programe pe o perioadA? de minim patru ani au fost comparaA?i cu cei care s-au calificat pentru astfel de programe, dar care nu au primit nici un fel de servicii. Au fost utilizate chestionare pentru a stabili numA?rul de produse creative realizate de ambele grupuri, atA?t A�n cadrul programelor AYcolare, cA?t AYi A�n cadrul celor extra-AYcolare independente. De asemenea, prin intermediul chestionarului, s-au adunat informaA?ii referitoare la atitudinile AYi abilitA?A?ile asociate productivitA?A?ii creative. Datele au fost analizate cu ajutorul regresiei ierarhice multiple, precum AYi cu ajutorul analizei calitative a articolelor din chestionar cu variante multiple de rA?spuns. Rezultatele au demonstrat faptul cA? studenA?ii care s-au implicat A�n proiectele de studiu din SEM adesea au realizat propriile produse creative atA?t A�n mediul AYcolar, cA?t AYi A�n cel extra-AYcolar faA?A? de studenA?ii din grupul de comparaA?ie. Un numA?r total de 103 studenA?i, 58 de studenA?i care participA? la program
AYi 45 de studenA?i care nu participA? la program, cu abilitA?A?i similare, au participat la studiu. Grupul din cadrul programului pentru A�mbogA?A?irea cunoAYtinA?elor a A�nregistrat de douA? ori mai multe proiecte creative per student (3.37) faA?A? de grupul de comparaA?ie (1.4). Grupul care a participat la programele pentru A�mbogA?A?irea cunoAYtinA?elor a A�nregistrat de douA? ori mai multe produse creative proprii aferente activitA?A?ii extra-AYcolare (1.03) decA?t grupul de
comparaA?ie (.50). AZn plus, studenA?ii care participaserA? la programul de A�mbogA?A?ire a cunoAYtinA?elor au fost caracterizaA?i de o diversitate mai mare a proiectelor AYi un rafinament sporit
al produselor creative realizate AYi al modului de descriere a obiectivelor. Un student nu a “pictat” pur AYi simplu, ci “am pictat AYi am lucrat la un catalog cu picturile mele”; alA?ii nu s-au limitat la citirea unor articole despre animale, ci au “observat comportamentul animalelor sA?lbatice AYi au fA?cut A�nregistrA?ri AYi observaA?ii A�n acest sens.” Alte exemple din grupul pentru A�mbogA?A?irea cunoAYtinA?elor au inclus studenA?ii care compuneau piese muzicale, care scriau romane, abordA?nd diferite genuri literare (de dragoste, poliA?iste, etc.),
pe cei care au realizat un sistem de lansare a prototipurilor rachetelor AYi au proiectat AYi construit prototipuri de casA? AYi mobilier.

La o examinare a studenA?ilor care au participat la un program triadic timp de aproximativ un deceniu, HA�bert (1993) a identificat mai multe beneficii ale implicA?rii A�n acest program. NouA? studenA?i de liceu din anii terminali care au participat la program au fost supuAYi unor interviuri complexe A�n legA?turA? cu experienA?a educaA?ionalA? la zece ani de la implicarea A�n program. StudenA?ii selectaA?i pentru studiu au fost aleAYi datoritA? numA?rului AYi calitA?A?ii produselor Tip III finalizate A�n timpul activitA?A?ii Programului de bazA? pentru copii AYi studenA?i talentaA?i AYi supradotaA?i. Interviurile luate studenA?ilor privind activitA?A?ile Tip III au fost transcrise AYi analizate pe subiecte. ConstatA?rile majore viagara canadian pharmacies legate de studiu au indicat faptul cA? interesele studenA?ilor pentru Tipul III au afectat planurile privind activitatea post-licealA?, cA? studenA?ii au declarat cA? este nevoie de mai multe activitA?A?i creative la liceu, cA? reducerea productivitA?A?ii creative legate de Tipul III apare A�n timpul primilor ani de liceu, AYi cA? procesul aferent Tipului III reprezintA? un antrenament important pentru productivitatea ulterioarA?.

AZntr-un alt studiu longitudinal, Westberg (2002) a urmA?rit de asemenea alegerile pe care le-au fA?cut A�n viaA?A? ProducA?torii Tineri AYi TalentaA?i care au participat la un program A�n perioada
1981-1984, bazat pe Enrichment Triad Model (Modelul Triadic de A�mbogA?A?ire a cunoAYtinA?elor). A identificat mai mulA?i studenA?i care au participat la acest program A�n Minnesota AYi este A�n curs de finalizare a studiului AYi de consemnare a rezultatelor obA?inute. Unul dintre participanA?ii la studiu efectuat de aceasta a fost Grant, care a inventat clema pentru AYireturi de pantofi AYi care a continuat sA? facA? invenA?ii A�n timpul gimnaziului AYi liceului. AZn momentul A�n care Karen l-a intervievat pe Grant, atunci A�n vA?rstA? de 27de ani, care A�AYi A�ncheia studiile doctorale la Cal Tech A�n domeniul ingineriei aeronautice, Karen a gA?sit tendinA?e similare la cei din Delcourt, Starko, AYi
Herbert. Grant a fA?cut dovada implicA?rii permanente A�n numeroase proiecte creative, a interesului manifestat pentru lucrA?ri literare creative, terminA?nd nouA? romane, toate cu
cadre de desfA?AYurare AYi teme futuriste; pasiunile din tinereA?e au fost documentate pe
Interest-A-Lyzer (Renzulli, 1977) (Analizatorul interesului) care priveAYte activitA?A?ile actuale ale acestuia.
Grant are un agent literar AYi A�n prezent are douA? lucrA?ri A�n curs de publicare, A�n plus la postul de inginer aeronautic care A�i oferA? satisfacA?ii. cheap pills
Cifrele actuale indica faptul cA? 50 % dintre studenA?ii supradotaA?i A�nregistreazA? performanA?e reduse A�n SUA. Aceste cifre sunt mai mari A�n rA?ndul copiilor sA?raci. Sally

DocumentaA?ia de specialitate care descrie problema performanA?elor academice slabe A�n rA?ndul studenA?ilor supradotaA?i A�AYi are originea A�n lucrA?rile lui Conklin (1940), care a efectuat cA?teva dintre primele studii privind studenA?ii cu un IQ ridicat care au A�nregistrat eAYecuri. AZncA? din 1955, John Gowan a descris persoana supradotatA? cu performanA?e reduse ca fiind “una dintre cele mai mari pierderi ale culturii noastre ” (Gowan, 1955, p. 247). DupA? mai mult de cinci decenii, performanA?ele reduse A�n rA?ndul studenA?ilor supradotaA?i constituie A�ncA? o problemA? majorA?. Conform unui studiu privind evaluarea nevoilor naA?ionale, efectuat A�n 1990 de cA?tre Centrul NaA?ional de Cercetare pentru Copiii talentaA?i AYu supradotaA?i, majoritatea profesorilor acestor studenA?i din Statele Unite sunt A�n continuare de acord cu Gowan, deoarece aceAYtia au identificat problema performanA?elor slabe din punct de vedere cantitativ (Renzulli, Reid & Gubbins, 1990).
AnumiA?i studenA?i A�nregistreazA? performanA?e reduse sau eAYec AYcolar din motive evidente: prea multe absenA?e de la AYcoalA?, rezultate slabe, comportament perturbator, respect de sine scA?zut, probleme de familie AYi sA?rA?cie. AZn plus la factorii de risc ce preconizeazA? motivele aferent eAYecului majoritA?A?ii studenA?ilor, o altA? problemA? persistentA? care duce la performanA?ele scA?zute ale studenA?ilor supradotaA?i sau cu potenA?ial sporit este reprezentatA? de programa necorespunzA?toare AYi de conA?inutul cursurilor pe care le frecventeazA? zilnic. Sutele de ore petrecute A�n fiecare lunA? A�n clase unde studenA?ii au rar ocazia de a parcurge o programA? nouA? sau atractivA?, plictiseala de a A�ndeplini sarcinile atribuite, care nu implicA? subiecte de actualitate, nivelele reduse privind dialogul AYi lipsa de corelare a conA?inutului cursurilor cu capacitA?A?ile studenA?ilor au ca rezultat frustrarea ce caracterizeazA? majoritatea studenA?ilor noAYtri eminenA?i. De fapt, ultimele date bazate pe studiul privind performanA?ele reduse au evidenA?iat faptul cA? 50 % dintre studenA?ii supradotaA?i A�nregistreazA? aceste rezultate slabe A�n timpul liceului ( Reis, 1995)

Related posts

Add A Comment

You must be logged in to post a comment.

Subscribe feed