INSTITUT DE FORMARE STRATEGICA

Introducere
Un institut de formare strategica care sa instruiasca tineri sau adulti in programe de leadership si management al viitorului este o importanta componenta a crearii unui cadru strategic necesar unei politici de dezvoltare nationale si de integrare regionala. Un astfel de institut va trebui sa raspunda la un numar de cerinte clar definite si va trebui de asemenea sa aiba o structura clar definite.
Urmatorul model incearca sa acopere schematic aceasta problema:

Scopurile institutului:
-1Selectia de potentiali lideri cu capacitati intelectuale deosebite si cu capacitati organizatorice deosebite
-Dezvoltarea unui system de antrenament in gindire complexa care sa permita intelegerea fenomenelor correlative, interdependente sau independente.
-Programe de aplicatii tehnice locale, unde in urma analizelor facute si a concluziilor trase s-au prefigurat solutii ce trebuie testate pe teren
-Prezentari de rezultate. Diversele strategii si solutii tehnice de success pot fi prezentate impreuna cu factorii conditionali de aplicare a acestora. Extinderea modelelor de success pe conditii mai generale raminind sa fie parte a unor studii teoretice si experimentale ulterioare.
-Evaluari de consecinte, evaluari comparative a consecintelor, va permite intelegerea mecanismelo de interdependenta ce fac ca o solutie sa fie valabila intr-un system dar sa nu fie valabila si in alt system sau in conditii usor modificate de aplicare.
-Proiectari de politici va fi un alt scop. Aceste politici vor cuprinde un spectru larg incepind de la micro-politici organizatorice la nivelul unitatilor productive, educative, administrative, etc, si pina la politici nationale sau regionale. Aceasta proiectare va trebui sa tina seama de complexitatea factorilor inter-corelati in descrierea unor mecanisme sociale, de evolutia potentiala a evenimentelor, de nevoile de integrare regionala.

Mijloacele tehnice ace institutului
-Institutul va avea nevoie de surse de hranire a programelor de tip financiar si uman. In acest sens programe de leadership trebuie initiate la nivelul invatamintului de supradotati pentru elevii care au astfel de inclinatii, urmind ca parte din acestia sa mearga catre acest institut.
-Institutul va avea nevoie de asemenea de personae specializate in antrenarea gindirii complexe, de programe analitice destinate acestui scop si de algoritmi de antrenare a gindirii complexe.
-Institutul va avea nevoie de asemenea de mijloace de simulare a rezultatelor analizelor complexe si a politicilor proiectate.
-Institutul va avea nevoie de o retea de colaboratori pe probleme din tara sau din strainatate care sa poata fi contactati la nevoie pe probleme diverse. In acest scop numerosi specialisti Romani din Diaspora vort putea deveni colaboratori permanenti sub idea “ce putem noi face pentry tara” si “o natiune dezbinata, piere”.
-Institutul va avea nevoie de algoritmi de comparare a rezultatelor de pe teren cu cele anticipate de proiecte. Acesti algoritmi complecsi vor putea fi creati in functie de contexte diverse, sau vor putea fi luati din algoritmii de acelasi tip folositi de catre institutiile internationale ce proiecteaza globalizarea.
-Institutul va avea nevoie de algoritmi de corectare a erorilor observate. Acesti algoritmi vor tine seama de complexitatea fenomenelor implicate in procese, de liniile generale de perspectiva, si de conditiile specifice locale.

Institutul va avansa o linie permanenta de proiecte
-Proiecte privind selectia problemelor de prima urgenta si a capacitatilor necesare in prima urgenta. Aceasta selectie ttrebuie sa tina seama de factorii de stabilitate interna, de cerintele de integrare regionala, de dezvoltarea unor sectoare locale, etc.
-Proiecte de formare-aplicare cu specificul grupurilor tinta sau a persoanelor tinta. Aceste proiecte vor permite antrenarea oamenilor cu capacitati deosebite in rezolvarea unor probleme concrete privind managementul national.
-Proiecte de aplicare de programe pe probleme sau grupuri tinta. Aceste aplicari proiectate sa imbunatateasca parametric de lucru a diverselor grupuri tinta si pe probleme tinta va contribui de asemenea la imbunatatirea parametrilor de management national sau local. Programele de training sau de restructurarte interna fac parte din acest grup de programe.
-Proiecte de difuzare a metodelor intr-o banca de metode ce pot fi testate si preluate de catre grupuri asemanatoare. Aceste proiecte vor permite evitarea unor erori si aplicarea unor formule de succes.
-Proiecte de evaluare a interferentelor. Aceste proiecte vor permite determinarea cauzala a interferentelor intre diferite sectoare sociale, si vor permite selectia factorilor de risc si gasirea de mijloace de combatere a acestor riscuri.
-Proiecte de diagnoza prognoza, proiectare de politici. Aceste proiecte vor descrie experiente in domeniu si modul in care ele corespund cu un cadru diferit cultural. Aceste proiecte vor fi in principal de ordin statistic cu date correlate la nivel regional sau mondial.

Contacte
-Contacte cu institutiile de hranire finantare a institutului. Aceste contacte vor trebui consolidate prin permanenta raportare la rezultate.
-Contacte cu potentialele surse de antrenament a grupurilor tinta. Aceste contacte vor permite o permanenta selectie a altor posibili manageri locali sau nationali.
-Contacte cu cei ce beneficiaza in urma aplicarii acestor proiecte si a potentialilor beneficiari.
-Contacte cu unitatile de prezentare a rezultatelor si a modului de lucru. Aceste contacte vor permite difuzarea experientelor positive si a studiilor strategice catre beneficiarii potentiali.
-Contacte cu grupurile de experti in evaluare sau diagnose din tara sau strainatate. Aceste contacte trebuie sa aigure realizarea de perspective diferite si critice asupra proiectelor realizate, care sa conduca la evitarea erorilor manageriale.
-Contacte cu alte institutii specializate in strategii ale organismelor regionale sau internationale. Aceste contacte vor permite gasirea strategiilor optime care sa asigure alinierea cu success a Romaniei in strategiile generale si globale fara pierderea capacitatilor functionale, ci cu dezvoltarea de capacitati care sa permita aceasta aliniere.

Instrumente de evaluare
-Evaluare cantitativa care sa permita o perspectiva cantitativa asupra diferitelor tipuri de resurse
-Evaluare calitativa care sa permita intelegerii unor interdependente locale plecind de la studii calitative de teren
-Evaluare statistica care sa permita intelegerea modului general de raspuns a populatiei la diversi stimuli, sau sa reflecte tendinte specifice.
-Evaluare a feedback-urilor care sa permita stabilirea factorilor de risc, sau a nevoilor urgente
-Evaluarea metodelor de evaluare, care sa permita concentrarea atentiei asupra unor probleme ce scapa evaluarilor clasice si asupra gasirii de mijloace care sa permita evaluarea acestora si a cauzelor care fac ca acste probleme sa scape evaluarilor clasice.
-Evaluare a structurilor strategice si a gradului de acoperire pe probleme.

Politici si structuri politice
-Politici traditional culturale Aceste politici vor permite mentinerea culturala, crearea de valori specifice culturale si promovarea acestora pentru orice grup etnic, si promovarea de linii de stimulare culturala cu respect asupra evaluarii pe diverse piete.
-Politici de emancipare-restructurare sau redimensionalizare. Aceste politici vor permite crearea unui system propriu valoric care sa nu fie contradictoriu cu normele de civilizatie, promovarea oamenilor de valoare culturala si crearea unei oferte culturale pe piata regionala care sa fie compatibila cu aceasta.
-Politici publice. Aceste politici vor permite crearea unor cadre adecvate de functionare a sectoarelor publice, identificarea solutiilor pentru proble similare folosite in alte culturi si a rezultatelor acestora, creind o piata de solutii compatibile cu legislatia interna si regionala.
-Politici strategice. Aceste politici vor avea in vedere crearea de linii rapide de dezvoltate, integrare regionala, prin gasirea factorilor cheie ce impiedica dezvoltatarea si eliminarea acestor disfunctionalitati, sau prin gasirea de nise de integrare regionala in care cultura si experienta nationala sa poata deveni necesara pe plan regional.
-Politici globale si de integrare. Aceste politici vor cauta mijloacele specifice prin care Romania se poate integra in macrostructuri politice fara a-si pierde identitatea culturala. Politicile vor viza sectoarele legislative, economice, educative, de mediu, sociale, resurse naturale si umane si altele.

Aceasta structura a Institutului va permite formarea de specialisti care pe viitor sa poata fi folositi in managementul politic, economic, de mediu, educativ, social sau a resurselor.

Aceasta structura a institutului va putea fi asigurata de grupuri specializate deasemenea in activitati coplexe:
-Selectia de tineri –adulti cu dotarea intelectuala necesara-mentinerea surselor de hranire a programului cu oameni de talent-selectarea problemelor urgente-contactarea cercetarea altor unitati de hranire cu potential si incurajarea acestora cu programe sau proiecte specifice-evaluari cantitative asupra diferitelor probleme- si aprecierea selectiei din unghiul de vedere al specificului cultural (aceasta unitate va avea orientarea catre administrarea selectiei)
-Antrenarea in gindire complexa- crearea sau depistarea de noi algoritmi privind complexitatea si gindirea complexa (teoria catastrofelor, teoria haosului, fractalii, etc)-formarea de specialisti pe grupuri tematice-contactarea de de specialisti experti in training intellectual complex-evaluari calitative a progreselor si a diverselor probleme complexe-crearea de politici de emancipare pentru diverse grupuri entice, si pentru membrii programului ce trebuie in final sa aiba suficienta independenta de miscare. (Aceasta unitate va avea orientarea catre educatie si training specific)
-Programul de aplicatii locale-cercetare simulare fenomenologica-aplicare pentru probleme tinta-monitorizarea aplicarii in unitati de experiment-evaluare statistica a rezultatelor experimentelor pe unitati-politici aplicate ce pot fi transferate in alte domenii. (aceasta unitate va avea orientarea catre cercetare aplicata)
-Prezentari de rezultate-retea de colaboratori-difuzare de metode-contacte cu unitati de difuzare locale sau regionale-evaluare a feedback-urilor rezultatelor si publicatiilor-crearea de tinte pentru politici publice rezultate ca urmare a evaluare a feedback-urilor. (Aceasta unitate va avea specific de media si cercetasre a raspunsurilor venite prin mass media)
-Evaluari de consecinte-algoritmi de comparare a rezultatelor-evaluare a interferentelor-evaluare a metodelor de evaluare-proiectare de politici strategice rezultate ca o necessitate structurala , aceasta rezultanta fiind obtinuta in urma evaluarii. (Aceasta unitate va avea specific de evaluare si proiectari de politici strategice impuse de aceste evaluari)
-Proiectari de politice-algoritmi de corectare a defectelor observate-prognoza diagnoza-contacte cu institutiile specializate in strategii-evaluare a structurilor strategice si a gradului de acoperire-politici globale si de integrare regionala. (aceasta unitate se va ocupa de aspectele macro ale liniilor de politici interne si externe)

Acesti specialisti vor fi antrenati sa faca fata la o multime de probleme complexe si sa gasesca solutiile optime pentru acestea. Un exemplu de astfel de antrenament specific este urmatorul:
Pentru sectorul politic urmatoarea lista va identifica parte din potentialele intelectuale de gindire complexa necesare gasirea de solutii legislative adecvate. Circuitele expuse mai jos vor permite conectarea informatiilor din domenii variate permitind determinari cauzale si gasire de solutii specifice si vor solicita toate cele sase unitati ale Institutului in crearea materialului de lucru necesar :
- Perceptia in cultura locala a calitatii vietii, a dependentei acesteia de sanatatea sociala si de mediu; a dependentei acesteia de politicile financiare; a dependentei politicilor financiare de gradul de antrenament professional al populatiei ce creaza baza de eficientizare a economiei; de dependenta a acestui antrenament de valorile educative induse de catre sistemul eduvcativ; si de dependenta a acestei educatii de perceptia locala asupra valorilor culturale locale.
- Perceptia locala asupra standardelor de calitate impuse de piata ; dependenta acestor standarde de calitate de gradul de training professional, dependenta acestuis de catrte politicile financiare; dependenta aestor politici finaciare de catre mediul educativ al celor care le fauresc;dependenta acestui mediu educativ de calitatea vietii in perspectiva conservarii pozitiei sociale; influenta acestui comportament de tip egoist sau altruist asupra perceptiei locale a calitatii produselor de piata (respect sau ”merge si asa”)
- Perspectiva locala asupra educatiei si valorilor educative; modul in care educatia influenteaza mediul social si natural; dependenta conservarii mediului social sau natural de programele financiare de stimulare sau protejare; consecintele acestor programe asupra gradului de sanatate a populatiei; consecitele sanatatii asupra obtinerii de parametric de productie superiori si a unor produse in standarde superioare ce se vor reflecta in perspectiva populatiei in ceea ce priveste valorile educative.
- Perspectiva locala asupra organizarii locale ce se observa in programele de tineret; aceste programe de tineret privesc implicarea acestora in politicile si dezvoltarea rurala; creind bazele unei remodelari a mediului social educativ si a perspectivei de mediu; ce poate contribui la cresterea calitatii vietii schimbind perspectiva culturala locala asupra modului de administrare a problemelor locale. (astfel de programe sunt foarte active in citeva tari comunitare de exemplu Olanda)
- Perspectiva locala asupra calitatii vietii ce se reflecta in modul de organizare a eticii comunitare de catre bisericile locale; aceasta organizare creind modul traditional de viata a comunitatilor rurale; ce vor influenta politicile de tineret; ce se vor directiona catre educatie; aceasta imbogatind perspectiva locala asupra calitatii vietii. (acest tip de program este folosit in general in controlarea tendintelor de emancipare a grupurilor entice , ce sunt orientate spre integrare culturala).
- Perspectiva locala asupra educatiei ce se reflecta in calitatea mediului natural si a celui social; cu consecinte asupra vietii rurale ce se reflecta in respectarea normelor de etica morala promovate de bisericile locale; ce se reflecta in politicile de management local bazate pe respectuil acestor norme, ce se reflecta in perceptia asupra educatiei.
- Perceptia locala ce se reflecta in organizarea teritoriala; ce se reflecta in politicile de tineret; ce se reflecta in promovarea culturala ; ce se reflecta in necesitatea educarii continui; ce se reflecta in modul de comunicare intre oameni; ce se reflecta in perceptia locala asupra organizarii teritorile si a managementul acestei organizari.
- Perceptia locala asupra educatiei scolare ce se reflecta in educatia continua a adultilor; ce se reflecta in valorile culturale promovate; ce se reflecta in valorile nationale promovate ca resurse umane de catre structura sociala, ce se reflecta in selectia managerilor sociali din unitatile teritoriale ce se reflecta in perceptia locala asupra educatiei.
- Perceptia locala asupra modului de comunicare ca resursa umana esentiala, ce se reflecta in valorile nationale si in selectia acestora; ce se reflecta in politicile de promovare culturala, ce se reflecta in politicile de tineret ce se reflecta in proiectarea sistemului de educatie, ce se reflecta in perceptia locala asupra comunicarii ca valoare esentiala (componenta majora a programelor de socializare).
- Perceptia locala asupra standardelor de productie ce se reflecta in programele de formare profesionala; ce se reflecta in imaginea publica asupra produsului, ce se reflecta in programele de formare continua; ce se reflecta in modul de comunicare la distanta a acestor programe, ce se reflecta in final in perceptia locala asupra standardelor de productie.
- Perceptia locala asupra educatiei ce se reflecta in formarea profesionala; ce se reflecta in imaginea publica asupra formarii profesionale; ce se reflecta in organizarea industriala; ce se reflecta in modul de creere a retelelor de contacte ce promoveaza sau transfera valori industriale; ce se reflecta in final inperceptia locala asupra educatiei. (programul a fost folosit cu success in proiectul de educatie industriala specific educatiei Americane).
- Perceptia locala asupra educatiei ce se reflecta in formare continua; ce se relecta in modelul de imagine umana a omului de success; ce se reflecta in promovarea modelului uman utilizat in industrie, ce se reflecta asupra respectarii standardelor de productie si calitate.
- Perceptia locala asupra standardelor de calitate-modul in care acestea influenteaza proiectele de reforma- modul in care aceste proiecte se reflecta in infrastructuri; modul in care aceste infrastructuri se reflecta in relatiile externe; modul in care acestea se reflecta asupra calitatii vietii ctateanului; si in final modul in care calitatea vietii se reflecta in cererea de calitate asupra produselor.
- Perceptia locala asupra politicilor; modul in care acestea se reflecta asupra relatiilor externe; modul in care relatiile externe se reflecta asupra organizarii infrastructurilor; modul in care aceste se reflecta asupra sanatatii populatiei; modul in care sanatatea p[opulatiei se reflecta in crearea cardrului economic adecvat obtinerii de produse de inalta calitate; modul in care aceasta calitate se reflecta in opinia locala asupra politicilor.
- Opinia locala asupra calitatii vietii; modul in care aceasta se reflecta in programele de sanatate; modul in care programele de sanatate se reflecta in organizarea infrastructurii; modul in care aceasta organizare se reflecta in reforme; modul in care reformele se reflecta in politici si in final modul in care politicile se reflecta in opinia locala asupra calitatii vietii.
- Opinia locala asupra standardelor de calitate; modul in care acestea influenteaza reformele economice si politice; modul in care aceste reforme influenteaza cercetarea aplicata spre retehnologizare; modul in care aceasta retehnologizare influenteaza datele statistice privind utilizarea rationala a resurselor; modul in care aceste date statistice influenteaza retelele de comunicatii si schimburi; iar in final modul in care aceste schimburi influenteaza opinia locala asupra calitatii produselor.
- Opinia locala asupra politicilor; modul in care politicile influenteaza datele statistice generale; modul in care aceste date statistice influenteaza programele de cercetare aplicata; modul in care cercetarea aplicata se reflecta in organizarea industriala; modul in care organizarea industriala se reflecta la nivelul standardelor de calitate si in final modul in care standardele de calitate se reflecta in opinia locala asupra politicilor.
- Opinia locala asupra modului de comunicare a informatiei; modul de reflectare a acestuia in organizarea industriala; modul in care organizarea industriala se reflecta asupra cercetarii aplicate prin comenzi specifice; modul in care cercetarea aplicata se reflecta in programe de reformare; modul in care aceste programe de reformare se reflecta in politici si in final modul in care aceste politici se reflecta in opinia locala asuprta comunicarii informatiei.
- Opinia locala asupra politicilor; modul in care acestea se reflecta in disciplina sociala; modul in care disciplina sociala se reflecta in crearea de legi specifice; modul in care aceste legi se reflecta in teca sociala promovata de religiile locale; modul in care aceste legi etice se reflecta in calitatea vietii, si in final modul in care calitatea vietrii influenteaza opinia publica asupra politicilor.
- Opinia publica asupra calitatii vietii; modul in care aceasta influenteaza morala sociala promovata de catre religii; modul in care morala influenteaza structura juridical si aplicarea legii; modul in care aplicarea legii influenteaza disciplina sociala; modul in care disciplina sociala se reflecta in autoritatea locala si in final modul in care politicile autoritatii locale sunt percepute local ca influentind calitatea vietii.
- Opinia publica asupra managementului social efectuat de catre autoritatea locala; modul in care acest management se reflecta asupra vietii etico religioase; modul in care morala si etica influenteaza sectorul juridic; modul in care justitia se reflecta asupra relatiilor externe; modul in care relatiile externe se reflecta in politici, si in final modul in care aceste politici se reflecta inopinia locala asupra managementului local.
- Opinia locala asupra calitatii managementului local; modul prin care acesta se reflecta asupra asupra valorificarii resurselor locale sau nationale; modul in care aceasta valorificare se reflecta asupra serviciilor; modul in care sreviciile influenteaza datele de statistica si comertul national; modul in care acestea sunt traduse in politici corrective sau incurajatoare; si in final modul in care aceste politici se reflecta in opinia locala asupra managemantului local
- Opinia locala asupra politicilor; modul in care acestea se reflecta in disciplina sociala; modul in care disciplina sociala se reflecta in servicii; modul in care serviciile se reflecta organizarea exploatarii eficiente a valorilor nationale; modul in care aceste valori sunt communicate in exterior; si in final modul in care aceasta comunicare se reflecta in opinia locala asupra politicilor.
- Opinia licala asupra modului de comunicare; modul in care modul de comunicare influenteaza datele statistice si comertul; modul in care comertul influenteaza serviciile locale; modul in care aceste servicii locale influenteaza disciplina sociale; modul in care disciplina sociala influenteaza organizarea locala; si in final modul in care organizarea locala influenteaza opinia locala asupra modului de comunicare.
Structura acestor programe s-a facut folosind modelul cubic descries in Globalization si descriind in acelasi timp si evaluari de feedback informational.. Considerind nevoia de redimensionare structurala ceruta de globalizare alte programe de acest gen se pot defini. Toate aceste programe cu caracter atit educativ cit si de antrenament organizatoric in vederea definirii unor politici complexe vor putea fi deasemenea incluse in programe de cercetare aplicare.
Institutul va putea forma nu numai oameni capabili sa conecteze fapte si sa traga concluzii corecte si adecvate, dar si strategii politice corrective ce pot identifica problemele majore si descoperi solutii adecvate de viitor
Plecind de la premiza unei reorganizari sociale pe idea “ce putem noi face pentry tara” care sa inlocuiasca perspectiva actiala “ce poate face tara pentru noi” ce s-a dovedit nefericita pe termen lung si in viziunea dezvoltarii, institutul va putea identifica mijloacele tehnice, tactice si strategice, structura de programe si proiecte care sa permite schimbarea de atitudine si sa alinieze populatia la un effort de dezvoltare. Plecind de la premiza ca “o natiune divizata piere” se va putea de asemenea trece de la criticismul demolator la unul constructive in care diferite proiecte sa fie orientate catre aprecierea valorica nu catre deprecierea valoricvas, catre colaborarte nu catre concurenta salbatica sau distructiva si care sa conduca in final catre stabilitate sociala si promovartea valorilor autentice de catre sistemul social. Institutul va putea gasi mijloacele specifice care sa permita acest lucru.
Strategiile complexe care sa tina seama de multitudinea factorilor implicati intr-un process social vor permite noi linii de dezvoltare plecind de la data specifice, adaptarea la diverse piete economice, integrarea in programele regionale si in final regasirea Romaniei intre tarile civilizate cultural si dezvoiltate economic din UE.

Related posts

Add A Comment

You must be logged in to post a comment.

Subscribe feed